Regiunile, Podgoriile si Centrele Viticole din Romania

Tara noastra prezinta importante deosebiri sub raport ecoclimatic. Datorita acestordeosebiri, maturarea strugurilor, pentru acelasi soi, se realizeaza cu circa 4—5 saptamani mai devreme la Greaca (jud.Giurgiu), comparativ cu Cluj-Napoca. Unele diferente sînt generate, si de altitudine, expunere, panta, prezenta unor mari bazine de apa, etc. Pe acest fond se instaleaza deosebirile ecopedologice care fac ca la Dabuleni (jud. Dolj), pe nisipurile ameliorate, la soiul Muscat Perla de Csaba maturarea strugurilor sa se realizeze cu 4—5 zile mai devreme, fata de Zimnicele (jud. Teleorman).În acest fel, rezulta unele habitate întinse, denumite regiuni viticole care, în general, se suprapun pe provinciileistoriceste formate, ce prezinta unele particularitati privind conditiile ecologice, soiurile cultivate, tehnologiile aplicate,nivelul productiilor obtinute si însusirile calitative ale produselor viti-vinicole rezultate.Potrivit particularitatilor de mai sus, au rezultat urmatoarele regiuni viticole:I. Podisul Transilvaniei (Translivania) --- II. Dealurile Moldovei (Moldova) --- III. Dealurile Munteniei (Muntenia) --- IV. Dealurile Olteniei (Oltenia) --- V. Dealurile Banatului (Banat) --- VI. Dealurile Crisanei si Maramuresului (Crisana-Maramures) --- VII. Colinele Dobrogei (Dobrogea) --- VIII. Terasele Dunarii precum si a --- IX. Nisipurilor si alte terenuri favorabile din sudul tarii.

Regiunea viticola a Podisului Transilvaniei (I) cuprinde plantatiile viticole începand de la Apold (jud. Sibiu), pana laBistrita-Nasaud si Dej. Aceasta regiune viticola se caracterizeaza prin resurse heliotermice moderate (puse in evidentacu ajutorul radiatiei globale, IH si IAOe), pe fondul unor resurse hidrice bogate (rezultate din valorile CH si a Ibcv).Temperatura din timpul infloritului (17,0-17,8°C), temperatura medie multianuala a lunii iulie (19,6°C), mediatemperaturilor maxime din luna august (25,7°C), media umiditatii atmosferice de la ora 13 a aceleiasi luni (54%) etc.,indica prezenta unui climat racoros. Aceasta caracteristica se conjuga cu numarul relativ scazut al zilelor fara înghet (-2°C), a celor privind intervalul cu temperaturi medii diurne active (> 10°C), lungimea perioadei de vegetatie si numarulzilelor cu temperaturi maxime >30°C. Iernile sunt cele mai aspre (cu media extremelor minime de -32,6°C), ajungînd laDej pîna la -35,2°C.În ansamblul lor, conditiile ecoclimatice satisfac cerintele obtinerii unor produse vinicole de calitate superioara, date fiindtoamnele lungi si însorite precum si frecventa mare a putregaiului nobil în timpul maturarii boabelor la unele soiuri.Relieful este alcatuit din dealuri si terase cu altitudinea medie de 411 m.

Regiunea viticola a Dealurilor Moldovei (II) include plantatiile de pe plaiurile moldave, incepand de la Hlipiceni (jud.Botosani) pana la Timboiesti (jud. Vrancea) si Smirdan (jud. Galati). Ca urmare, intre ecoclimatul din partea de nord sipartea de sud exista diferente apreciabile care se reflecta în cantitatea si calitatea productiei viti-vinicole obtinute.În ansamblul sau, ecoclimatul, cu puternice influente est-europene, este caracterizat prin resurse heliotermice cu valorisuperioare, comparativ cu cele ale regiunii viticole precedente, in timp ce resursele hidrice sunt evident mai mici.Resursele heliotermice superioare se conjuga, de asemenea, cu nivelurile mai mari pentru mediile multianuale privindtemperaturile de la inflorit (18.5 - 19,5°C), temperatura medie a lunii iulie (21,4°C), media maximelor din luna august(26,7°C) etc.Diferente in plus, comparativ cu regiunea viticola a Podisului Transilvaniei, se inregistreaza si in ceea ce privestenumarul zilelor fara înghet (214 zile), a celor ce definesc intervalul cu temperaturi medii diurne active (183 zile), perioadade vegetatie (171 zile), sau numarul zilelor cu temperatura >30°C. Asprimea iernilor este mai mica decat in regiunea viticola precedenta, prezentand totusi niveluri destul de scazute (media temperaturilor extreme minime - 29,1°C))ajungand pana la - 32,5°C, la Racaciuni. Altitudinea medie a versantilor ocupati de catre plantatiile viticole este de 179m, ceea ce reprezinta circa 44% din altitudinea regiunii viticole precedente.

Regiunea viticola a Dealurilor Munteniei si Olteniei (III si IV) aduna la un loc plantatiile viticole din sudul tariiîncepand de la Ramnicu Sarat pana la Halanga (jud. Mehedinti) si Segarcea (jud. Dolj).Datorita pozitiei sale sudice fata de regiunile viticole prezentate mai sus, resursele heliotermice sunt evident mai ridicate,în conditiile în care resursele hidrice sunt mai scazute, mai cu seama in raport de regiunea viticola a PodisuluiTransilvaniei.Datorita aceleiasi cauze, diferente pozitive apreciabile se inregistreaza si in ceea ce priveste higroscopicitatea aerului,deficitul de saturatie cu vapori de apa a aerului, regimul termic din lunile iunie-august, cat si intinderea mai mare aperioadei de vegetatie (185 zile), a intervalului cu temperaturi medii diurne active (195 zile), a numarului de zile cutemperaturi maxime mai mari de 30 °C ('18 - 41) si a celui dintre ingheturile de primavara si de toamna (235 zile).Desi situata mult mai la sud comparativ cu regiunea viticola a Dealurilor Moldovei, asprimea gerurilor este aici ceva maimare (cu valoarea medie a extremelor minime de -29,9°C) ajungand pana la -35°C la Banu Maracine.Altitudinea medie a plantatiilor viticole desi ridicata (242 m), nu reprezinta decat aproximativ 60% din altitudinea mediece caracterizeaza Regiunea viticola a Podisului Transilvaniei.

Regiunea viticola a Dealurilor Banatului (V) cuprinde plantatiile viticole cu caracter insular, începand de la MoldovaNoua (jud. Caras Severin) pana la Teremia Mare (jud. Timis).Aceasta regiune viticola se caracterizeaza prin resurse heliotermice comparabile cu cele ale regiunii viticole din Moldovaluata in ansamblul sau, insa in conditiile unor resurse hidrice superioare. Se constata insa ca, dupa media temperaturilormaxime din luna august si umiditatea relativa de la ora 13 a acestei luni, ca si dupa datele care se refera la lungimeaperioadei fara inghet, a celei cu temperaturi active si a lungimii perioadei de vegetatie, aceasta regiune viticola seapropie mai mult de cele înregistrate in Regiunea viticola a Munteniei si Olteniei.Spre deosebire de aceasta, temperaturile extreme minime din timpul iernii se apropie foarte mult de cele înregistrate inregiunea viticola a Dealurilor Moldovei, cu toata diferenta mare de pozitie geografica.Viticultura este practicata pe dealurile piemontane (altitudinea medie 231 m) care fac legatura intre Muntii Banatului sizona de campie.

Regiunea viticola a Dealurilor Crisanei si Maramuresului (VI) este delimitata la sud de Centrul viticol Minis (jud.Arad), iar la nord de Centrul viticol Halmeu (jud. Satu Mare).Cu toate ca aceasta regiune viticola se intinde la nord pana aproape de paralela 48° (cea mai nordica limita de cultura avitei de vie in Romania), datorita influentei ecoclimatului din Europa Centrala, resursele heliotermice sunt evident maimari, comparativ cu cele ale regiunii viticole cu care se invecineaza la est (a Podisului Transilvaniei). La aceastacontribuie si resursele hidrice mai scazute (CH = 1,3) dar, în acelasi timp, destul de ridicate, în raport de celelalte sapteregiuni viticole.În mod analog, sunt mai mari si nivelurile termice din lunile iunie, iulie si august, precum si lungimea perioadei devegetatie. Influenta pozitiva a ecoclimatului mai cald din Europa Centrala se resimte si în timpul iernii, care este maifavorabila decat în oricare alta regiune viticola prezentata pana aici, media pe regiune a temperaturilor extreme minimefiind de -27,2°C, cu extrema minima cea mai scazuta de - 30,1°C la Maderat.Viticultura ocupa dealurile piemontane dintre Mures si Tisa, la contactul acestor dealuri cu Campia Tisei si, respectiv, cuzona de campie dintre Oradea si Halmeu (altitudinea medie 222 m).

Regiunea viticola a Colinelor Dobrogei (VII) se intinde de la Mangalia pana la Tulcea si Macin.Aceasta regiune detine unele dintre cele mai mari resurse heliotermice carora le corespund cele mai scazute resursehidrice. Conditiile din timpul înfloritului sunt dintre cele mai favorabile, atat sub raportul temperaturilor ridicate (18,9 -20,3°C), cat si a precipitatiilor scazute (15,9 -19,5 mm).Ca urmare a inertiei termice generate de prezenta Marii Negre, temperatura medie a lunii iulie, media temperaturilormaxime diurne din august, temperatura maxima absoluta a aceleiasi luni etc., sunt mai mici comparativ cu valorileînregistrate în celelalte regiuni viticole din sudul tarii.lernile sint mai putin aspre (cu media extremelor minime de - 26,6°C); ele cuprind însa centre viticole în care extremaminima coboara pana la - 33.0°C la Murfatlar.Caracteristica este altitudinea medie relativ mica (71 m) la care se gasesc plantatiile cu vii din aceasta regiune viticola.

Regiunea viticola a Teraselor Dunarii (VIII) urmeaza, ca o banda, *borcan cu fineti* marelui fluviu, de la Zimnicea (jud.Teleorman) pana la Fetesti (jud. Ialomita).Datorita pozitiei sale geografice, aceasta regiune viticola detine cele mai mari resurse heliotermice (IH = 2,50), înconditiile unor resurse hidrice modeste (CH = - 0,. Toate acestea se conjuga cu conditiile foarte favorabile din timpulînfloritului, atat ca temperatura cat si ca umiditate (luna iunie), din fenofazele cresterii boabelor (luna iulie) si a maturariistrugurilor (luna august).Altitudinea medie scazuta a plantatiilor viticole, de 72 m in conditiile in care viticultura foloseste terenurile cu micropantasi microrelief este un inconvenient important, intrucat, desi este situata in partea cea mai de sud a tarii. Regiunea viticola a Teraselor Dunarii ajunge la o medie a temperaturilor extreme minime de - 27,0°C, valoarea cea mai scazuta fiind de -30,2°C care a fost înregistrata la Zimnicea si Greaca.

Regiunea viticola a nisipurilor si a altor terenuri favorabile din sudul tarii (IX). Ea cuprinde podgoriile si centreleviticole dintre Vrata (jud. Mehedinti) si Rîmnicelu (jud. Braila).Conditiile ecoclimatice, ecopedologice si orografice ale acestei regiuni viticole sunt mai apropiate de cele de pe TeraseleDunarii. Ele sunt insa mai putin prielnice pentru cultura vitei de vie, atat in timpul verii, cat si a iernii (cu mediatemperaturilor extreme minime de - 29,8°C si extrema maxima cea mai scazuta de - 33,4°C la Furculesti - jud.Teleorman). Aceasta se datoreste solurilor nisipoase si terenurilor mai mult sau mai putin plane (altitudinea medie 66 m).Datorita acestui fapt predomina arealele viticole in forma insulara, grupate cel mai adesea in centre viticoleindependente.

Sursa bibliografica: OSLOBEANU M., si colab, 1991 . Zonarea soiurilor de vita de vie in Romania. Ed. CERES Bucuresti